cu cat te gandesti mai mult cu atat frica se face mai mare si apar multe indoieli.. daca din prima ti a parut o ideie buna ce ti s a propus (asta sigur a simtit-o inima ta si nimeni altcineva nu ti-o poate spune), atunci du-te, vezi, si daca nu-ti place vii inapoi, acasa o sa fie mereu acasa…nu ai ce sa pierzi, ci dimpotriva decat sa castigi experienta…nimeni nu spune ca va fi usor sau greu.. asta doar ramane de vazut si de simtit.. asa ca “go for it!!!”… pup si cat mai multa indrazneala!!!

da sigur ca mi s-a intimplat
in cazul tau nu are de ce sa-ti fie frica, teama…nu uita tu esti mai puternica!
in plus tu doar ai un as in mineca, o varianta de rezerva asa ca totul o sa fie bine…lasa lucrurile sa decurga de la sine…
orice schimbare e spre bine!
nu uita ca familia si prietenii iti sunt alaturi!

Dorina! daca ai trecut de America, treci si Prutul. sa stii ca nu vei afla niciodata, daca nu incerci. bafta!

Merci. De America nu am trecut, acolo dacă ajungeam ştiam alfabetul lor .

Degeaba am vorbit cu tine si ti-am explicat cat de “rau si urat” e acolo unde vei pleca! Tot “curajoasa” ai ramas!

Curajoasă? Crezi tu? Mai degrabă încăpăţânată

Da mie-mi pare ca tu faci prea multa panica acolo unde nu se merita. La urma urmei determina pentru sine ce anume iti trezeste frica si infunta aceasta, numai asa poti scapa de ea.
Si inca ceva. Cinghizhan a spus cindva o fraza superba: “Делаешь – не бойся, боишься – не делай”. Fa concluzii.

Prin curaj curaj si inca o data curaj! Frica de fapt este o fosrta foarte mare, pe care daca o tratezi cu curaj, te poate ajuta mult. Pune ceva mai mare in fata – scopul, motivul pentru care vrei sa pleci in alta parte, asta te va ajuta sa privesti dincolo de frica. Si deja o depasesti prn simplul fapt ca o recunosti si ca ii zici pe nume asa ca apeleaza la curaj, indrezneala, incapatanare, orice crezi ca-ti da acel impuls – ca vreau sa fac asta! Succes!

300 de whisky și se rezolvă teama de avion.

Mai bine fac, decât să fug ca o laşă fără a face. Dacă voi reuşi cu adevărat, voi recunoaşte aportul tău în această reuşită a mea, care nu e deloc modest aportul Merci.

Teama de avion – deloc Chiar îmi place să zbor. Aici e vorba despre altă frică.

Ei na, nu te cred. Bumbăcește teama dindilinicuțo. Dă-i în freză. Eu pe vremea lui Ceașcă în orașul meu frumos Cluj, pe vremea liceului cu o mare parte din colegi ne-am ars carnetele de UTC (uninunea tineretului comunict), trimiteam scrisori la By Request, o emisiune cu dedicații muzicale a Europei Libere, am dat telefon de acasă să mă abonez la revista Sinteza și pliantul postului de radio Vocea Americii (revistă ce eera difuzată-n limba română de către ambasada SUA București, etc., etc., am vizitat Securitatea pentru astea. Deci dindilinicuțo, acum nu trăiești în Coreea de Nord și nici înainte de 1989. Să nu te mai adu că scrii de fircă. Te țuc și-ți țin pumnii ca să ai voința de a muta falca fricii.

Te trec acum în blogroll-ul meu. Felicitări pentru materiale dindilicuțo.

Mulţam Deja mă simt mai curajoasă, ce-o fi o fi!

No așe dară. Amu te-am-mplântată-n blogroll.
Așa tă vriau dindidlicuțo! Așa să tă sâmți de amu-ncolo!