Moldova Family 2 sau cum să pici un examen cu brio

Am scris ceva timp în urmă aici cum îmi imaginez eu viaţa politică a Moldovei. Fiindcă mă întrebam dacă va divorţa această “familie ideală” sau vor simula în continuare fericirea, se pare că singuri au făcut câţiva paşi buni pentru a mă lumina şi a fi mai aroape de deznodământ.

Zilele trecute, mai bine zis vineri, mi-a căzut în mâini ulitmul număr al ziarului “ЭКОНОМИЧЕСКОЕ ОБОЗРЕНИЕ “ЛОГОС-ПРЕСС” “ (nici până azi nu am înţeles de ce acest ziar (care mi se pare destul de bunicel) este editat doar în limba rusă, mai ales că este foarte răspândit, citit de funcţionarii publici mai ales, autorităţile publice se pare, fiind abonate la acest ziar. Dar, cred că asta e altă discuţie). Cum spuneam, în ultimul număr, pe prima pagină, ce văd eu: imaginea de mai sus (care, mi se pare interesantă, mai ales comentariul de desubt. Cine nu-l înţelege, traducerea aproximativă ar fi “după picarea referendumului, Alianţa s-a dovedit a fi într-o poziţie foarte incomodă”). Dar, desenul spune multe. Priviţi doar cum ţin picioarele. Deci, au făcut-o de cacao rău de tot.

Pentru mine, ce am văzut din prima a fost: fiecare se uită în partea sa, în partea cui convine.

Sau, ca să continui povestea de aici, mama cu fiica au ideile lor, parcă s-ar părea că privesc în aceeaşi direcţie, ceea ce de fapt, în realitate pare a fi, neadevărat. Fiecare îşi are scopul său, valorile sale, este diferenţă de mentalitate, atitudine şi gândire. Fiul, care pare a fi iarăşi foaaarte nemulţumit (de ceva vreme doar aşa îl vedem, ca pe un nemulţumit desăvârşit), iar tata… tata nu ştie încotro să privească, încercând să apere onoarea familiei.

Dar, ce s-a întâmplat oare în această familie? Păi, au încercat aceşti membri ai familiei ideale să facă ceva măreţ (după părerea lor şi a unora). Doar că, a cam eşuat planul. Ce au vrut anume? Să zboare în cosmos, dar fără a se asigura de riscurile care le implică acest mare pas. Şi… au căzut. Şi nu au căzut pe moale.

Ce putem învăţa de la ei? Multe. În primul rând cum poţi pica un examen cu brio dacă te prezinţi nepregătit. Eu una am văzut, m-am convins (nu prima oară, de fapt), că aşa suntem noi. Cum? Nu suntem solidari, nu ne pasă decât de turta şi farfuria noastră. Iar dacă cineva încearcă să se ridice, nu-i permitem. Sub nici o formă. Cum să fie el mai sus decât mine? Da cum îşi permite el să aibă mai mult decât mine? Chiar dacă poate asta e spre binele meu, al familiei mele şi a mai multora. Inadmisibil, dom’le! Şi nu e nimeni de vină. Doar noi, această ţară mică, dezbinată, minţită, alungată şi primită înapoi. Nu vreau să o asemăn cu ceva. Ştiţi şi voi cu ce…

Comments

comments